Pages test

Sunday, September 30, 2012

Barroso şi Reding încalcă CEDO

Barroso şi Reding l-au susţinut pe Traian Băsescu prin încălcarea unor decizii CEDO !
_Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, şi comisarul european pentru Justiţie, Viviane Reding, au fost dintre cei mai mari susţinători externi ai lui Băsescu.
_Barroso a încălcat decizii CEDO, pentru a-l repune pe Băsescu în funcţie.
_Preşedintele CE a susţinut că cetăţenii români din afara ţării trebuie păstraţi pe listele electorale, contrar deciziei din 2007 a Curţii Europene, care lăsa asta la latitudinea statelor.
_Barroso şi Reding au mizat pe ameninţările făcute la adresa judecătorilor Curţii Constituţionale, însă au modificat sensul şi repercusiunile acestora în mod politic. 

_____Jose Manuel Barroso a susţinut că listele electorale trebuie menţinute exact aşa cum sunt, adică şi cu cetăţenii români cu domiciliul în străinătate, menţionând că legislaţia europeană impune acest lucru. "Acum este crucial ca Guvernul român să răspundă fără nicio întârziere nejustificată solicitărilor Curţii Constituţionale în ceea ce priveşte transmiterea listelor electorale relevante, astfel încât Curtea să-şi poată exprima în cât mai scurt timp decizia finală privind referendumul", a precizat Jose Manuel Barroso, într-o scrisoare transmisă Guvernului României.
_____Minciuna lui Barroso
_____Numai că Barroso a indus în eroare cu bună-știinţă atât autorităţile de la București, cât și populaţia, punându-se în contradicţie flagrantă cu deciziile Curţii Europene pentru Drepturile Omului. Barroso a transmis Guvernului României scrisori în care le cerea imperativ să transmită de urgenţă Curţii Constituţionale listele electorale exact așa cum sunt, adică și cu cetăţenii români din străinătate. Asta după ce Barroso a fost cel care a cerut impunerea pragului de 50% plus unu, pentru a se asigura că Băsescu se va întoarce la Cotroceni!!
_____Şantaj la Guvern pe MCV
_____Mai mult, Barroso şi-a exprimat, formal, îngrijorarea cu privire la evenimentele politice din ţara noastră, care au avut loc în jurul referendumului de demitere a preşedintelui. Însă preocupările sale erau referitoare la consecinţele pe care evoluţiile politice le-ar fi putut avea asupra lui Traian Băsescu. _____Astfel, preşedintele Comisiei Europene a recunoscut că anumiţi membri ai Curţii Constituţionale Române s-au aflat sub presiune şi au fost intimidaţi, însă nu a amintit nicio clipă de faptul că ameninţarea asupra unui judecător îl împiedică pe acesta să fie imparţial şi obiectiv, astfel că nu mai poate decide în cauza în care a avut loc ameninţarea. Barroso a şantajat Guvernul României pentru acceptarea celor 11 puncte prin care Comisia Europeană a intervenit brutal în politica românească, cu Mecanismul de Cooperare și Verificare. Astfel, Barroso a transmis Bucureștiului că fie îndeplineşte cele 11 puncte, fie MCV-ul va fi permanentizat. "Am încredere că dumneavoastră şi Guvernul dumneavoastră veţi lua, în interesul României şi al cetăţenilor săi, deciziile necesare pentru implementarea angajamentelor pe care vi le-aţi asumat. Implementarea deplină şi riguroasă a tuturor recomandărilor stabilite în raportul de la 18 iulie este esenţială pentru credibilitatea şi stabilitatea economică şi financiară a României. Comisia Europeană va continua să monitorizeze situaţia îndeaproape şi va acorda o atenţie specială evoluţiilor de după referendum în raportul său viitor din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare", a spus el, în cadrul aceleiaşi scrisori.
_____Barroso şi Reding l-au vrut pe Băsescu cu preţul încălcării legislaţiei europene
_____Atât Jose Manuel Durao Barroso, cât şi Viviane Reding, Comisarul European pe Justiţie, au susţinut cu ardoare impunerea pragului de 50% plus unu privind participarea la urne, pentru validarea referendumului. Asta imediat după ce s-au asigurat că vor fi menţinuţi pe liste cetăţenii români din străinătate. Pragul a fost impus de cei doi, deşi Comisia de la Veneţia nu a recomandat pragul de 50% plus unu pentru validarea referendumului. Acest lucru a fost recunoscut şi de preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Jean-Claude Mignon. "Într-adevăr, Comisia de la Veneţia nu recomandă acest prag de 50% pentru validarea referendumului", a spus acesta. Tot preşedintele Adunării Parlamentare a Comisiei Europene a declarat că Barroso a fost cel care a impus pragul, care a considerat "inoportună" o schimbare pentru România. "Inoportun" a fost cuvântul în spatele căruia s-au ascuns interesele politice ale preşedintelui Comisiei Europene. "Din câte am înţeles, Uniunea Europeană, prin preşedintele Barroso, care l-a primit pe premierul român, a considerat inoportună schimbarea în grabă a acestui prag pentru referendumul din România, cu câteva zile înainte de desfăşurarea scrutinului", a spus Mignon.
_____CEDO a recunoscut dreptul statelor de a le recunoaşte sau nu dreptul la vot cetăţenilor cu domiciliul în străinătate
_____În cauza Sitaropoulos şi Giakoumopoulos vs Grecia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit, în 2007, că nu a existat o încălcare a dreptului la vot în cazul a doi cetăţeni greci cu domiciliul în Franţa, care nu au putut vota din această ţară la alegerile parlamentare din Grecia. CEDO a ajuns la concluzia că dreptul la vot al reclamanţilor nu a fost încălcat, câtă vreme statul grec nu avea obligaţia să le ofere în străinătate, mijloacele necesare pentru a vota. CEDO a citat, în decizia sa, mai multe recomandări ale Consiliului Europei, prin care se cerea statelor să le permită cetăţenilor cu domiciliul în străinătate să voteze în afara ţării. Numai că CEDO a citat, de asemenea, şi Codul de Bune Practici în Materie Electorală, din 2002, care statuează: "dreptul de a vota şi de a fi ales poate fi acordat cetăţenilor care locuiesc în străinătate. Raportul explicativ spune următoarele: dreptul la vot şi dreptul de a fi ales pot fi îngrădite pe chestiuni legate de rezidenţă, în această situaţie fiind vorba despre locuinţa obişnuită... multe state permit cetăţenilor lor care locuiesc în străinătate să voteze sau să fie aleşi, această practică poate duce la abuz, în unele cazuri, când naţionalitatea este acordată pe bază de etnie". CEDO a luat, de asemenea, în considerare, numeroase recomandări din legislaţia europeană care prevăd o diferenţiere a dreptului de vot cetăţenilor din străinătate, pe anumite tipuri de scrutin. "Pentru a rezuma, deşi negarea dreptului la vot al cetăţenilor cu locuinţa în străinătate constituie o restricţie de la principiul universalităţii sufragiului, Comisia nu consideră în acest moment că se impune un astfel de drept. Introducerea dreptului la vot a cetăţenilor din străinătate nu este o cerinţă a scrutinelor electorale europene". Cu alte cuvinte, CEDO a spus clar că este treaba Greciei dacă permite sau nu cetăţenilor săi cu domiciliul în străinătate să voteze în afara statului elen sau nu. Nicio altă autoritate din afara statului nu se poate implica, a menţionat CEDO. Cu toate acestea, la noi, Barroso s-a impus.
_____Voichiţa Răşcanu, Ruana Ceauşescu

No comments:

Post a Comment